Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, România, azi Republica Moldova – d. 18 ianuarie 2009, Chişinău) a fost un poet român originar din România, care a locuit în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ulterior Republica Moldova. Grigore Vieru s-a născut într-o familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru.

Potpuriu de versuri semnate de Grigore Vieru

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar îmi îmbrac cămășile mai noi, mai vechi și evadez din închisoarea cuvintelor.Eu nu am moarte cu tine nimic. Doar că merg pe pământ și sun ca vioara și toate îmi par că sunt prima oară.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar ascult cu drag și cu mirare a noastră sfântă limbă.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar cu a mea iubită ne uităm ca doi copii în oglinda stelei vii. Și ne întrebăm ades ”unde-i oare clipa cea de-o sorbeam și ne sorbea?”

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu reaprind candela-n răscruce. Lângă busuiocul cel mereu-degerat la mâni și la picioare. Se întoarce-acasă Dumnezeu.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar îmi caut Basarabia prin străvechi istorii, ca-n vremea noastră, de acuma.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar vreau să trăiesc și ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând, în mine nu mai este nici un gând.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar știu că e cald în Țara Ștefană, ne încălzește Tricolorul.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar știu că maica-i atât de ușoară încât ar putea să meargă călcând, pe semințele ce zboară, între ceruri și pământ.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar constat că acolo pe unde trecuse ieri Podul de Flori, fericirea lui de o zi, azi parcă s-au înnodat, ca niste câini, toate frontierele dintre lumi. Crește din nou suferința noastră ca un Prut revărsat. Doamne, ce vor fi având cu noi?!

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar știu că la zidirea Soarelui, se stie, cerul a muncit o veșnicie, noi, muncind întocmai, ne-am ales cu, ne-am ales cu domnul Eminescu. Domnul cel de pasare maiastra, Domnul cel de nemurirea noastra-Eminescu.

Eu nu am moarte cu tine nimic. Eu doar locuiesc la marginea unei iubiri, la mijlocul ei trăiește credința mea. Locuiesc la marginea unui cântec, la mijlocul lui trăiește speranța mea. Locuiesc la marginea unei pâini, la mijlocul ei dragostea mea pentru voi.

sursa https://www.facebook.com/Unghiul